Eibarko euskara hiztegia
atertu
atertze
( atertutze)
.
du
ad.
(
TE).
Escampar,
dejar de llover.
Halako baten atertu dau, baiña ez luzerako itxuria . / Por fin ha parado de llover, pero al parecer no para mucho. /
Atertutzia bai guri komeni, baiña ez dakitt... / Sí que conviene para nosotros el que pare de llover, pero, no sé... /
Atertzia lehenago izan balitz, helduko giñan zuenera. / Si hubiera parado de llover antes, habríamos llegado a vuestra casa.